Ultimele 3 poezii:
1.
Vanitas vanitorum
de
Hariton Nuca
- 0 voturi
2.
De toamnă
de
Marius Andreescu
- 0 voturi
3.
Amanți care nu s-au trăit iubirea
de
Marius Andreescu
- 0 voturi
*Numai pentru autorii de poezii
Email:
Parola:
17 Mai 2024
Home
Poezii
Top
Ultima poezie
Autori
Ai o poezie?
Contact
Poezie
Unde esti tu fericire....?!
de
Marius Mihu
Simfonia disperării peste frunte mi se-aşează
Şi cu greu a mele buze câte-un zâmbet mai mimează
Greu răsuflă azi Ă®n mine melancolica durere
Ce din glasul trist al vremii Ă®mi adduce doar tăcere!
Suflet tu, pecete blândă Ă®n zadar cu ochii cauţi
O persoană mult stimată şi pe care s-o aplauzi
Cu urale nesfârşite şi cu zâmbete de ceară
Biata inimă bolnavă astăzi mult se dă să moară!
Timpul nu mă mai aşteaptă şi Ă®n cruda simfonie
Am plecat de multă vreme capul meu, o jucărie,
Pentru zeii mari şi falnici ce ne-arată calea dreaptă
…………………………………………………….
Unde eşti tu fericire, care-i lumea ta curată?!
Un profet ca Ă®ntre alţii mi-a şoptit o crudă veste
Cu nuanţe de legendă, cu nuanţe de poveste
El mi-a spus că-n astă lume nu există fericire
Şi nici zai şi nici durere, nici tăcere-ori nemurire!
Astfel am plecat de-a lungul unei lumi neînsemnate
Şi-am cules pe biata frunte multe gânduri Ă®ncurcate
Am cuprins Ă®n mână globul şi-am făcut din el povară
La aceeia ce aşteaptă câte-un semn din cer s-apară.
Trecător prin lumea asta ca o spumă de păcate
Am Ă®nchis cu jale ochii şi-am visat la libertate..
Glasul mort Ă®n chin de-a valma a-nceput treptat să moară
Şi cu stângere Ă®n suflet devenit-am o povară!
Profetul
Tu aştepţi acum pesemne să cunoşti eternitate
Tu străin cu ochii tulburi şi cu gĂ®nduri răsfirate?
Tu aştepţi ca din lumină glasul tău să muşte zilnic
Dintr-un rod ce are-ntr-Ă®nsul tot ce-nseamnă astăzi mitic?!
Tu, cu mintea ta bolnavă, Ă®n tăceri nemângâiate
Ai visat urĂ®t o noapte şi-ai venit după dreptate?
Lungul drum degeba-n cârcă ţi l-ai pus caci nu e fire
Să cunoşti, să ai vreodată ce spui tu că-I fericire
Mâna ta e slabă tare şi Ă®n spasme fără vlagă
Vocea ta neauzită pare-mi mie şi mai slabă!
Eşti acum un oarecare, un imens de neputinţă
Simplu om dar duci Ă®n suflet o satanicp ştiinţă!
Glasul meu nu-ţi face frică. Ştiu. Te simt ca altădată
Eşti mai rece ca un diavol şi mai moale ca o fată
Eşti un biet nimic de viaţă, Ă®nnecat Ă®n disperare
Culme crudă de tăcere, de otravă, de uitare!!
Eu
Crudă-mi este stăruinţa şi-am venit să iau aminte
La tot ceea ce de-o vreme sufletul meu ştiu că simte
Am Ă®n mine Ă®ndoială dar ferească-ne cuvântul
N-am nimic de luat de-aicea, poate doar vorba ca vântul
Nimeni nu be recunoaşte! Suntem oameni! Ha! Veţi zice!
Dar Ă®n veacuri setae noastră nu o s-o mai puteţi stinge
Vom căta la nesfârşire fericirea mult visată
Toţi cu ochii prinşi sub gene, sub o frunte asudată
Căutând Ă®n van puterea de-a-nţeleg ce e omul?
Până.n clipa când, aiurea, ne-a cuprinde veşnic somnul!
Transpiraţi de neputinţă facem zarvă de cuvinte
Şi-nchegăm Ă®n fraze dure tot ce-avem prin seaca minte
Ne-nşelăm sau nu adesea mii de gânduri iau născare
Dar se pierd cu toate Ă®nsa Ă®ntr-un val de nepăsare!
Şi adică cui Ă®i pasă de acestă lume goală?
De acestă văgăună, unde toţi avem o boală
Unde suferim cu toţii de aceleaşi semnalmente
Nu putem spera o viaţă fară-aceste sentimente.
Trecătoare ne firea, rasa noastră-inferioară
ĂŽntr-o zi mai mult ca sigur că pe veci o să dispară
Şi atunci cu fast şi chiot veţi fi singuri pe o lume
Ce nu are Ă®nceputuri, nici sfârşituri, doar ruine…
Şi… cântând Ă®n armonia unor simfonii măiastre
Veţi avea mereu deasupra aceleaşi culori albastre
Melancolic bietul suflet va-ncerca să Ă®nţeleagă…
Unde eşti tu fericire, care-i lumea ta curată?!
Daca vrei, poti comenta aceste versuri.
Parerea ta va fi publicata dupa o verificare prealabila.
Nume:
E-mail:
Localitate:
Comentariu:
