Ultimele 3 poezii:
1. Vanitas vanitorum de Hariton Nuca - 0  voturi
2. De toamnă de Marius Andreescu - 0  voturi
3. Amanți care nu s-au trăit iubirea de Marius Andreescu - 0  voturi

*Numai pentru autorii de poezii
Email:
Parola:


17 Mai 2024


Home
Poezii
Top
Ultima poezie
Autori
Ai o poezie?
Contact

Poezie


Rasarit

de Lallaa

Vad rasaritul pe geam
E rosu, cald si ma cheama la el.
Inchid ochii si-l ajung instant.
Avand parul ravasit ma inrosesc, ma invart, dar in final.. cad.

Pe aceleasi asternuturi care nu au amintiri
Pe aceeasi perna fara sclipire de ratacitoare priviri
Ma imbat, aberez, ametesc, te privesc,
Dar imi amintesc ca visez.
Ma trezesc.

In graba zilei de azi alerg
Si nu spre taramuri necunoscute,nu.
Ci sa-mi apuc tot ce este necesar
Si sa plec cu treaba.. Pe vrute sau nevrute.

In ceata densa de praf tind spre a ma pierde,
Ajung la autobuz, urc si dau peste aceleasi fete triste, consemnate si mohorate.

Nu va speriati de mine, oameni tristi!
Nu va speriati de viata.
E un calvar aparent imposibil,
Dar cum in viata pierzi, in viata trebuie sa si risti.

Uitandu-ma cu mila la ei, saracii..
Lectia eu nu ii poti invata
Dar in constientul meu eu cred
Ca fiecare e marcat de lectia si povestea sa.

Imi continui drumul catre lucru.
Privesc in sus, spre soare,
Inchid ochii si-i soptesc:
"Ne-am vazut si azi, o sa ma ai si maine.
Rabdare."

Ma intelege, se retrage
Ca un strain ce din greseala mana mi-a atins-o.
Dar nu era strain.. te vad privindu-ma in zare.
Of.. iar visez, ajunge!

Cu pasi grabiti scutur florile in urma mea.
Alerg spre o destinatie ce nici eu nu o cunosc,
Ajung intr-un final si revad marea.
Ah, am ajuns acasa! ..ce gand prost.

Cum ai crezut ca o sa poti, copil hoinar,
Sa intelegi vreodata marea?
Ce, te crezi delfin, vapor sau marinar?
Credeai ca-ti va arata calea?

Se intuneca si soarele face dragoste cu cerul,
Cu marea, cu orizontul, cu gandurile mele, cu visele, cu zmeul.
Si nu ca zmeul ar fi vreo jucarie zburatoare, ceva..
Nu, copil hoinar. Aia zburatoare e dragostea mea.

Ma intorc acasa, imi pun acelasi hanorac pufos,
Imi pun papuci, dintre care unul de un soricel e ros.
Ma cuibaresc in pat, cu cana mea de ceai, cu laptopul meu, adormita
Si te visez iar, persoana aiurita.

Imi las mintea sa zboare,
Iar in taramuri copilaresti din nou te gasesc.
Pe un cal alb eu sunt calare,
Iar tu dintr-un carusel pueril cu privirea ma urmaresti.

Descalec si spre tine desculta alerg.
Ploua, tuna, e furtuna, eu tot alerg.
Ajung aproape de tine, alergi si tu cu mine.
Am lacrimi in ochi, amestecate cu ploaie,
Cu amintiri, ganduri frumoase si scenarii.. o droaie.

Dau sa te ating, dar mi-e frica.
Mi-e frica sa nu sparg bula asta de fericire pura.
Totusi ma intind si iti ating obrazul stang cu manuta mea mica,
Te inclini, ma tragi spretine si ma saruti pe gura.

Oh, ce a urmat apoi!
O explozie de tine si de mine.. de noi.
In visare profunda usor m-ai adus,
Erai cu mine acolo.. Acolo sus.

O lumina puternica visul mi-l penetra
Tu dispari, eu dispar, la fel si taramul nostru.
Vad rasaritul pe geam, care si ieri ma chema
Nehotarat, superb si beat ramai,
Iubitul meu astru.


Daca vrei, poti comenta aceste versuri.
Parerea ta va fi publicata dupa o verificare prealabila.
Nume:
E-mail:
Localitate:
Comentariu: