Ultimele 3 poezii:
1.
Vanitas vanitorum
de
Hariton Nuca
- 0 voturi
2.
De toamnă
de
Marius Andreescu
- 0 voturi
3.
Amanți care nu s-au trăit iubirea
de
Marius Andreescu
- 0 voturi
*Numai pentru autorii de poezii
Email:
Parola:
17 Mai 2024
Home
Poezii
Top
Ultima poezie
Autori
Ai o poezie?
Contact
Poezie
Luna
de
Iacob Emil
Pe cerul înstelat se plimbă visătoare
Luna, avand o rece înfăţişare.
Ce palidă şi tristă pare
Şi mai mereu întreabă noaptea
Cât timp a trecut oare
De când a ta cărare
Luminez fără încetare?
Căci multe veacuri s-au topit.
Şi lumea-n jur mereu se schimbă
Doar eu rămân la fel ca la-nceput
Tot palidă şi tristă
Uitându-mă la fiinţele de pe pământ.
Durerea mă cuprinde
Căci sunt vremelnice şi pier
Sub coasa morţii crude
Căci tot acolo jos
Pieirea îşi găseşte,
Dar mereu în loc se reclădeşte iar
Perpetuu de milenii
Din vise moarte o lume nouă
Ce va dura o clipă doar
Sub ale mele raze blânde
Doar ca să dispară în văzduh
Iar apoi în van să se reclădească iar.
Multe veacuri întorc a mea privire
Spre aştri albi ce dansează lângă mine
Să uit a lumii veşnică nenorocire
Ce cuprinde atâtea iluzii şi durere
Dar câteodată deşarte priviri mă cheamă
Să luminez iubirea lor
Iar eu mă îndrept o clipă doar
Spre îndrăgostiţi în parc ce cauta fericirea.
Dar ce rost are a iubirii taină?
Când peste o clipă doar
Totul se destramă
Căci şi iubirea pe pământ
Trece ca un val de rouă
Şi rămâne o amintire doar
În gândul nopţii de cleştar
Ce piere crud şi prea curând
În veşnică şi tainică uitare.
Daca vrei, poti comenta aceste versuri.
Parerea ta va fi publicata dupa o verificare prealabila.
Nume:
E-mail:
Localitate:
Comentariu:
